Paula Gheorghe
Franturi din viata...
DESPRE INCEPUTURI(17.09.2003)
A fost odata ca niciodata, ca daca n-ar fi, nu s-ar povesti, o noapte de septembrie a anului 2003 cand a inceput totul...
Ma plictisisem de confortul "locuintei" din burtica mamei si mi-am zis sa scot nasul...afara...eram curios sa vad cum e...
Asa ca, zis si facut...dupa miezul noptii am vazut luminita de la capatul tunelului...
Brrr...dar era un pic cam frig aici...in lumea de afara...dar o femeie draguta si tanara, intr-un halat alb, m-a sters si m-a infasurat in ceva la fel de alb ca si tinuta ei...
Era asa de bine. Eram atat de stresat de noua mea lume incat abia ce-am scos 2 mici tipete...
Am stat ceva in spital cu mama...dupa care...am facut cunostinta cu lumea...
Ce mare e...mi-am zis si de ce oameni...
Mi s-a facut foame...de ce nu e totul de-a gata...ca pana acum???
Hmmm...se pare ca trebuie sa ma impun...si incept sa tip cat ma tin plamanii...
Uite ca tine....o femeie in alb vine si-mi spune ceva...n-am inteles ce...si a plecat asa cum a venit... Eram disperat...mi-era cumplit de foame...voiam sa mananc ceva...
Ma vad nevoit sa ma "remarc" din nou...
De data asta vine chiar mamica mea, dar papa nu era chiar mura-n gura...Trebuia sa ma fortez sa sug...Offf...parca era mai bine in micul meu univers in burtica mamaei...
Asta am vrut...asta am... Trebuie sa muncesc deja...de la o varsta asa de frageda...
Am crescut...nu mai sunt demult un prichindel neajutorat...
Acum merg la scoala. Sunt in clasa I-a. Stau in banca a 3 a de la mijloc cu o fata frumusica...
Suntem in mai...parca nu mai vine odata iunie, 17 iunie.
De ce? Pentru ca vine vacanta!!!! Offf...ce mult mai e!!!!
Ma plictisisem de confortul "locuintei" din burtica mamei si mi-am zis sa scot nasul...afara...eram curios sa vad cum e...
Asa ca, zis si facut...dupa miezul noptii am vazut luminita de la capatul tunelului...
Brrr...dar era un pic cam frig aici...in lumea de afara...dar o femeie draguta si tanara, intr-un halat alb, m-a sters si m-a infasurat in ceva la fel de alb ca si tinuta ei...
Era asa de bine. Eram atat de stresat de noua mea lume incat abia ce-am scos 2 mici tipete...
Am stat ceva in spital cu mama...dupa care...am facut cunostinta cu lumea...
Ce mare e...mi-am zis si de ce oameni...
Mi s-a facut foame...de ce nu e totul de-a gata...ca pana acum???
Hmmm...se pare ca trebuie sa ma impun...si incept sa tip cat ma tin plamanii...
Uite ca tine....o femeie in alb vine si-mi spune ceva...n-am inteles ce...si a plecat asa cum a venit... Eram disperat...mi-era cumplit de foame...voiam sa mananc ceva...
Ma vad nevoit sa ma "remarc" din nou...
De data asta vine chiar mamica mea, dar papa nu era chiar mura-n gura...Trebuia sa ma fortez sa sug...Offf...parca era mai bine in micul meu univers in burtica mamaei...
Asta am vrut...asta am... Trebuie sa muncesc deja...de la o varsta asa de frageda...
Am crescut...nu mai sunt demult un prichindel neajutorat...
Acum merg la scoala. Sunt in clasa I-a. Stau in banca a 3 a de la mijloc cu o fata frumusica...
Suntem in mai...parca nu mai vine odata iunie, 17 iunie.
De ce? Pentru ca vine vacanta!!!! Offf...ce mult mai e!!!!
