"Este de o mie de ori mai bine sa fii optimist si sa te inseli, decat sa fii pesimist si sa ai dreptate."
super.jpg
Eu la 4 luni

Eu la 4 luni

Pe vremea cand adoram mersul de-a busilea...
Eu la 8 luni

Eu la 8 luni

Nu stiam inca sa merg in picioare, insa ma sprijineam de ce apucam...
Eu si sora mea

Eu si sora mea

Ghici care sunt eu in poza?
Vineri, 21 octombrie 2011.

Dimineata devreme, ne trezim cu chiu si vai, mancam in mare viteza cate ceva si ne indreptam vertiginos spre acel loc mirific...

Nu era o zi obisnuita. Era o zi care promitea sa fie speciala. Si, chiar asa a si fost.

Autocarul astepta cumintel sa se umple de copii si parinti. 

Pornim. Nu dupa mult timp "se trezeste" si soarele, un soare vesel care avea sa ne insoteasca tot timpul cu zambetul pe buze...

Dupa aproape 3 ore, ajungem la Manastirea Curtea de Arges.

Copiii incep sa alerge care incotro, cu vioiciunea specifica varstei lor, de 7-8 anisori.

Noi, adultii nu ne mai saturam privind peisajul. Verdeata peste tot, undeva, in apropiere se auzea muzica bisericeasca in surdina, in rest liniste, nu se auzeau decat copiii care erau certati de invatatoare sa respecte locul si sa faca liniste...Cam greu, din punctul lor de vedere...

Vizitam Manastirea dupa ce un ghid, parinte din partea locului, ne-a prezentat detalii despre Manastire, despre Mesterul Manole, dar si despre Ana lui, copiii stand in cerc si ascultand cu mare atentie si o liniste deplina...

In timp ce ascultam toate cele spuse de parinte ma gandeam in sinea mea...sa tot fie mai bine de 30 de ani de cand am ajuns pe aceste meleaguri...ce vremuri...eram copil nu nu aveam nici o grija...

Iconite, cruciulite, bratari, carticele de rugaciuni, lantisoare sunt doar cateva dintre suvenurile luate de cei mici si dei mari deopotriva.

Continuam traseul si, in sfarsit ajungem.

Aveam in fata noastra un peisaj desprins parca din reportajele vazute la Discovery Chanel.

Parea ireal, dar totusi... era real. Nu te mai saturai privind. Aveam de partea noastra si vremea, care era calduta, insa vantul din cand in cand se mai baga si el in seama...

O luam frumusel spre debarcader, dar, cum traim in scumpa noastra Romanie, avem parte de surprize...surprize.

Vaporasul era...defect. Incredibil, dar adevarat, motiv pentru care, dupa ce am mai zabovit ceva admirand panorama, ne-am intors vrand-nevrand, cu un gust amar ca n-am facut plimbarea pe lacul Vidraru, spre autocar.

Ne era foame, asa ca am oprit la un popas, parca un colt de rai, facut parca anume pentru copii, cu leagane din lemn, dar si pentru noi adultii cu mese si canapele tot din lemn.

Am fost intampinati de bastinasii...locului, o groaza de cainii enervant de prietenosi si de "lipiciosi" de nu scapai de ei cu una, cu doua...cersind cate o bucatica de mancare...

Dupa aproape 2 ore de stat in natura, timp in care cei mici au fost in elementul lor, trebuie sa sa ne urnim sa mergem spre autocar. Trebuia sa mergem spre casa.

Nu stiam cum sa tragem de timp...era atat de frumos acolo, de nu-ti venea sa te rupi de acel loc.

Dar, cum ce-i frumos...se si termina repede, n-avem de ales si uite-ne in autocar.

Ati crede ca dupa atata zbenguiala copiii erau rupti de oboseala...

Hmmm...v-ati gasit...Din contra, aveau energie care nu-i lasa sa stea cuminti pe scaune.

Ce folos ca la televizoarele autocarului s-a pus un film cu "Strumfii"...n-aveau nici o treaba.

La un moment dat, parca s-au inteles din priviri si au inceput sa "migreze" spre spatele autocarului.

Ghici ce faceau?

O fetita avea un teanc de carti cu poze diferite si le ghicea copiilor viitorul...

Dupa ceva timp in care s-au plictisit de tot ghicit si aflat viitorul, unul dintre copii propune sa se joace "adevar sau provocare" si aproape toti copiii au prins bucurosi...

Oricat am incercat, noi adultii sa-i facem pe copii sa stea frumusel fiecare la locul lui, n-am avut sorti de izbanda...

Stateau cateva minute cuminti...dupa care magicul spate al autocarului parca ii atragea spre el...unde erau doar ei si jocurile lor...

Asa s-a dus o zi petrecuta cu copii si parinti deopotriva, o zi de vinerea dinaintea vacantei celor mici, o zi de toamna frumoasa in care ne demonstreaza inca o data ce frumuseti gasim si la noi in tara...dar trebuie explorate...




lacul Vidraru

lacul Vidraru

barajul Vidraru

barajul Vidraru

VIDRARU.jpg
Prometeu...

Prometeu...

my son.jpg
RCP.JPG
In excursie la barajul Vidraru
In excursie la barajul Vidraru
La gradi facand o felicitare pentru mami
La gradi facand o felicitare pentru mami
mai 2012
mai 2012
8.jpg





LinkPro - Director Web



Bloguri, Bloggeri si Cititori



eXTReMe Tracker

GenerareTrafic.ro - Trafic marit 100% si GRATUIT




PageRank








View My
Stats




Name
Email
Comment
Or visit this link or this one